Partea a II-a
Andrei ZARAFIU, Consideraţii privind procedura prelungirii arestării preventive a inculpatului în faza de urmărire penală
Privarea de libertate a unei persoane cu titlu procesual pe o perioadă mai mare de timp constituie o problemă care în toate legislaţiile este privită cu deosebită atenţie, în dispoziţiile edictate reflectându-se în mare măsură poziţia dreptului faţă de garantarea reală şi efectivă a libertăţii individuale. În sistemul judiciar penal român, caracterul absolut al duratei iniţiale a arestării preventive, de 30 de zile, poate fi înfrânt prin utilizarea unei proceduri, recunoscute la nivel constituţional, de continuare a privării de libertate.
În acest articol este prezentată succesiunea activităţilor judiciare ce compun cele două etape ale procedurii prelungirii arestării preventive, procedură care, prin reglementarea detaliată şi stricteţea cerinţelor, constituie ea însăşi o garanţie a respectării libertăţii persoanei.
În prezent, ca urmare a revizuirii Constituţiei în anul 2003, organele judiciare primesc remedii procesuale diferite, pentru faza de urmărire penală şi pentru faza de judecată, în vederea continuării privării de libertate. Ca şi instituţie juridică, prelungirea duratei arestării preventive a inculpatului poate interveni numai în faza de urmărire penală. În faza de judecată, măsura arestării preventive, fie că a fost luată în cursul urmăririi penale, fie că a fost luată în cursul judecăţii, poate fi menţinută.
Deşi reglementate în mod diferit, ambele instituţii se circumscriu condiţiilor impuse de jurisprudenţa Curţii de la Strasbourg în aplicarea art. 5 alin. (3) din Convenţia europeană a drepturilor omului, în sensul că presupun un control de natură judecătorească în urma căruia sunt examinate circumstanţele care militează pentru şi contra menţinerii arestării preventive, cu obligaţia de a se pronunţa potrivit criteriilor juridice asupra existenţei unor motive temeinice care să justifice menţinerea arestării şi, în absenţa lor, de a dispune punerea în libertate. Plecând de la această constatare, articolul conţine şi o scurtă analiză comparativă între cele două forme de prelungire a arestării preventive cunoscute de legislaţia noastră, prelungirea arestării preventive în faza de urmărire penală şi menţinerea arestării preventive în faza de judecată.
Cuvinte cheie: prelungirea arestarii preventive, privare de libertate, urmarire penala, control de natura judecatoreasc
« înapoi