Partea I
Bogdan DIMA, Doctorand, Influenţa deciziilor Curţii Constituţionale de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională
Prezentul articol urmăreşte să analizeze influenţa deciziilor Curţii Constituţionale de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională [art. 146 lit. e) din Constituţie] asupra raporturilor dintre autorităţile publice. Noua atribuţie a Curţii Constituţionale introdusă osdată cu revizuirea Constituţiei din 2003 sporeşte influenţa Curţii. Impactul deciziilor Curţii este cu atât mai mare cu cât raporturile dintre autorităţile publice evoluează în limitele trasate de o constituţie caracterizată prin rigiditatea procedurilor de revizuire şi ambiguitatea prevederilor cu privire la repartizarea competenţelor între Preşedinte, Guvern, Parlament şi puterea judecătorească. Sistemul de guvernare semiprezidenţial prevăzut de Constituţia României conţine în sine un potenţial de conflict între executiv şi legislativ care se manifestă din plin în anumite contexte politice. În plus, conflictele – indiferent de natura lor – dintre şeful statului, prim-ministrul, membrii Guvernului şi Parlamentul României sunt conflicte rezultate din logica luptei politice pentru putere şi sunt determinate de conjunctura politică existentă la un moment dat. Prin deciziile generale şi obligatorii ale Curţii Constituţionale de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională, o serie de noi puteri formale au fost construite pentru autorităţilor publice, mai degrabă decât clarificate şi/sau interprettate cele deja prevăzute de textul constituţional. Câteva aspecte sunt esenţiale pentru analiza noastră. În primul rând, aceste noi reguli obligatorii erga omnes sunt generate pornind de la un conflict inter partes. În al doilea rând, modul în care a fost exercitată această nouă competenţă, utilitatea şi eficienţa ei, noile reguli impuse în urma deciziilor obligatorii ale Curţii, caracterul politico-juridic al conflictelor supuse judecăţii au determinat o serie de modificări în ordinea constituţională. Aceste modificări au schimbat raporturile din cadrul sistemului de cheks and balances. În final, vom arăta în ce măsură aceste decizii pot fi supuse sau nu unei critici pertinente, dar, mai ales, dacă pot genera abuzuri şi disfuncţionalităţi în ordinea constituţională.
Cuvinte cheie: conflict juridic de natură constituţională, raporturile constituţionale dintre autorităţile statului, rolul Curţii Constituţionale, conflict politic, conflict juridic, interpretarea Constituţiei
« înapoi