Supliment

Cristian MITRACHE, Consideraţii privind amânarea aplicării pedepsei
Amânarea aplicării pedepsei este o măsură de individualizare a pedepsei cu caracter de noutate în dreptul penal român. Ea este o instituţie pe care instanţa de judecată o poate utiliza pentru a sancţiona infractorii mai puţin periculoşi faţă de care aplicarea unei pedepse este inoportună şi are rolul de a umple, într-un fel, golul lăsat în Noul Cod penal prin abandonarea reglementării suspendării condiţionate a executării pedepsei (suspendarea simplă). Măsura amânării aplicării pedepsei este mai mult decât un mijloc de individualizare a pedepsei fiind în acelaşi timp şi una dintre soluţiile pe care instanţa de judecată le poate pronunţa în rezolvarea acţiunii penale. Deşi măsura amânării aplicării pedepsei a fost gândită să funcţioneze, cu particularităţile de rigoare, întocmai ca măsura suspendării condiţionate din C.p. anterior, folosirea de către legiuitor, în mod neadecvat, a unor termeni şi expresii poate conduce în final la imposibilitatea funcţionării pe deplin a acestei instituţii.

Cuvinte cheie: amânarea aplicării pedepsei, renunţarea la aplicarea pedepsei, rezolvarea acţiunii penale, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere

« înapoi