Asist. univ. dr. Cristian Paziuc
C. Paziuc, Răspunderea contractuală și sistemul remediilor pentru
neexecutarea obligațiilor contractuale, Revista română de drept privat nr.
1/2015, Editura Universul Juridic, București
Premiul „Octavian Căpățînă” (2016) – Revista română de drept
privat
Extras din rezumatul articolului, astfel cum a fost
publicat în Revista română de drept privat nr. 1/2015
„În contextul legislativ
actual, noţiunea de răspundere contractuală trebuie înţeleasă ca înglobând
ansamblul remediilor puse de lege la dispoziţia creditorului în vederea
restabilirii interesului vătămat prin neexecutarea obligaţiei contractuale de
către debitor. Aceste remedii, desprinse din art. 1516 C. civ., pot tinde fie
la executarea în natură sau prin echivalent a îndatoririi, fie la sustragerea
creditorului de la executarea îndatoririi proprii, prin determinarea
ineficacităţii totale sau parţiale a contractului (rezoluţiunea şi reducerea
prestaţiilor). Astfel înţeleasă, răspunderea contractuală nu este sinonimă cu
executarea prin echivalent a obligaţiilor contractuale (daunele-interese).
Această formă de executare reprezintă doar unul dintre remediile care, reunite,
compun răspunderea contractuală. Formele răspunderii civile prezintă o
similaritate de scop şi funcţională, dar nu au aceeaşi natură juridică. În timp
ce răspunderea delictuală reprezintă un raport obligaţional născut ca urmare a
săvârşirii unui delict civil, răspunderea contractuală se suprapune cu
elementul de constrângere al raportului obligaţional preexistent, născut din
contract, sau – ceea ce înseamnă acelaşi lucru – cu dreptul material la acţiune
asociat creanţei. Această concepţie implică acceptarea unui dualism structural
al obligaţiei, ale cărui valenţe explicative depăşesc domeniul răspunderii
contractuale, constituind germenele un instrumentar teoretic util, de exemplu,
în materia prescripţiei extinctive şi în cea a garanţiilor.”