Asist. univ. dr. Cristian Paziuc

C. Paziuc, Răspunderea contractuală și sistemul remediilor pentru neexecutarea obligațiilor contractuale, Revista română de drept privat nr. 1/2015, Editura Universul Juridic, București

Premiul „Octavian Căpățînă” (2016) – Revista română de drept privat

Extras din rezumatul articolului, astfel cum a fost publicat în Revista română de drept privat nr. 1/2015

 

„În contextul legislativ actual, noţiunea de răspundere contractuală trebuie înţeleasă ca înglobând ansamblul remediilor puse de lege la dispoziţia creditorului în vederea restabilirii interesului vătămat prin neexecutarea obligaţiei contractuale de către debitor. Aceste remedii, desprinse din art. 1516 C. civ., pot tinde fie la executarea în natură sau prin echivalent a îndatoririi, fie la sustragerea creditorului de la executarea îndatoririi proprii, prin determinarea ineficacităţii totale sau parţiale a contractului (rezoluţiunea şi reducerea prestaţiilor). Astfel înţeleasă, răspunderea contractuală nu este sinonimă cu executarea prin echivalent a obligaţiilor contractuale (daunele-interese). Această formă de executare reprezintă doar unul dintre remediile care, reunite, compun răspunderea contractuală. Formele răspunderii civile prezintă o similaritate de scop şi funcţională, dar nu au aceeaşi natură juridică. În timp ce răspunderea delictuală reprezintă un raport obligaţional născut ca urmare a săvârşirii unui delict civil, răspunderea contractuală se suprapune cu elementul de constrângere al raportului obligaţional preexistent, născut din contract, sau – ceea ce înseamnă acelaşi lucru – cu dreptul material la acţiune asociat creanţei. Această concepţie implică acceptarea unui dualism structural al obligaţiei, ale cărui valenţe explicative depăşesc domeniul răspunderii contractuale, constituind germenele un instrumentar teoretic util, de exemplu, în materia prescripţiei extinctive şi în cea a garanţiilor.”