Avizier
Preselecție pentru proba științifică de drept constituțional a Hexagonului Facultăților de Drept – 2026
Catedra de Drept constituțional și instituții politice din cadrul Facultății de Drept a Universității din București organizează în data de luni, 17 noiembrie 2025, ora 18:00, preselecția pentru formarea echipei de studenți care va reprezenta facultatea la concursul „Hexagonul Facultăților de Drept”, ediția 2026, la proba științifică de drept constituțional și instituții politice.
Preselecția inițială se va desfășura prin susținerea unui test de evaluare a cunoștințelor, cu un subiect de tip speță, care va aborda elemente din tematica menționată în prezentul anunț și care va solicita inclusiv prezentarea succintă a unor aspecte teoretice. Un exemplu de subiect poate fi regăsit în anexa prezentului anunț. În urma evaluării lucrărilor redactate de participanți vor fi selectații studenții care vor face parte din lotul extins, iar componența echipei finale va fi stabilită după desfășurarea unor evaluări ulterioare.
Înscrierea la preselecție se face prin completarea formularului de la următoarea adresă https://forms.gle/TrYceUqhkexhT1PGA, până în data duminică, 16 noiembrie 2025, ora 23:00. Se pot înscrie la preselecție studenți din anii I – IV de studiu (studii de licență – învățământ cu frecvență). Sala în care se va desfășura preselecția va fi comunicată prin e-mail studenților care au completat formularul de înscriere.
Pentru informații suplimentare, vă rugăm să transmiteți întrebările dumneavoastră prin e-mail către asist. univ. drd. Constantin Pintilie ().
Tematica preselecției:
1. Principii fundamentale: principiul separației și echilibrului puterilor în stat; caracterele statului român (stat de drept, democratic și social).
2. Parlamentul – rolul și structura Parlamentului; mandatul, organizarea și funcționarea Parlamentului; desfășurarea lucrărilor, actele juridice; statutul parlamentarului: mandatul parlamentar și protecția mandatului parlamentar; raporturile dintre Parlament și Președinte, Guvern, autoritatea judecătorească.
3.Președintele – rolul și atribuțiile Președintelui; mandatul prezidențial: alegerea Președintelui, validarea mandatului, durata mandatului, vacanța și interimatul funcției, protecția mandatului prezidențial, răspunderea Președintelui, actele Președintelui
4. Justiție constituțională: noțiunea de justiție constituțională; Curtea Constituțională – organizare; atribuții; actele juridice; deciziile Curții Constituționale și efectele lor.
5. Raportul dintre constituție și dreptul UE; identitate constituțională; supremația constituției și prioritatea de aplicare.
Notă: se va avea în vedere jurisprudența Curții Constituționale relevantă în raport cu tematica menționată anterior, jurisprudență publicată până la data de 1 noiembrie 2025.
Bibliografie orientativă
Pentru pregătirea preselecției, se recomandă următoarea bibliografie:
1. I. Muraru, E.-S. Tănăsescu, Constituția României. Comentariu pe articole, ediția a 3-a, C.H.Beck, București, 2022.
2. I. Muraru, E.-S. Tănăsescu, Drept constituțional și instituții politice, vol. I, ediția 16, C.H.Beck, București, 2023 și I. Muraru, E.-S. Tănăsescu, Drept constituțional și instituții politice, vol. II, ediția 16, C.H. Beck, București, 2024.
3. Ș. Deaconu, Drept constituțional, ediția 5, C.H.Beck, București, 2022 și Ș. Deaconu, Instituții politice, ediția 5, C.H.Beck, București, 2022.
4. T. Toader, M. Safta, Constituția României (adnotată), ediția a 5-a, Hamangiu, București, 2023.
ANEXĂ
Exemplu de caz fictiv
În data de 12.07.2019 Guvernul României adoptă o Ordonanță de urgență cu următorul conținut: „I. Acordarea graţierii individuale pentru fapte de corupţie este interzisă. II. Decretele abuzive emise de Președinte, prin care acesta acordă grațierea individuală pot fi atacate în fața instanțelor de contencios administrativ”.
În cuprinsul OUG adoptate, Guvernul a reținut următoarele „Corupţia constituie un flagel endemic care subminează încrederea cetăţenilor în instituţiile statului, iar Guvernul trebuie să dea dovadă de fermitate faţă de persoanele răspunzătoare. Astfel, de urgență, se impune luarea unor măsuri care să descurajeze persoanele care dețin funcții publice să comită astfel de fapte. Adoptarea ordonanței nu poate fi amânată nicio zi”.
În aceeași zi (12.07.2019) ordonanța adoptată este depusă de Guvern spre dezbatere la Camera Deputaților și publicată în Monitorul Oficial. În ședința din 19.07.2019, Camera Deputaților adoptă legea de aprobare a ordonanței cu votul majorității celor prezenți la ședință și o trimite spre adoptare Senatului. Senatul adoptă legea de aprobare în ședința din 05.08.2019.
Totodată, în ședința Senatului în care a avut loc adoptarea legii de aprobare a ordonanței, ¼ din senatori au depus o moțiune simplă în care era criticată politica Guvernului în materie de justiție. În ședința camerelor reunite din 10.09.2019, Parlamentul adoptă moțiunea simplă.
Legea de aprobare este trimisă la Președintele României pentru promulgare, care, la data de 17.08.2019 a solicitat reexaminarea legii.
După formularea cererii de reexaminare, legea este depusă spre reexaminare la Senat, care, la 27.08.2019 o adoptă în aceeași formă. Camera Deputaților adoptă la rândul său legea în aceeași formă și o trimite Președintelui României pentru promulgare.
În data 05.09.2019, Președintele României sesizează Curtea Constituțională criticând legea de aprobare a OUG adoptate. Acesta invocă atât motive de neconstituționalitate intrinsecă, cât și motive de neconstituționalitate extrinsecă. Motivele de neconstituționalitate extrinsecă vizează atât procedura legislativă inițială, cât și procedura legislativă desfășurată ca urmare a cererii de reexaminare formulate de Președinte.
I. Care ar putea fi criticile de neconstituționalitate extrinsecă invocate de Președinte? Care va fi soluția Curții cu privire la sesizarea Președintelui?
II. Identificați și analizați alte aspecte de încălcare a Constituției incidente în speță.
Data publicării: 07.11.2025
« înapoi