Publicaţii

Rezumat: Această lucrare oferă o analiză cuprinzătoare a responsabilității sociale a întreprinderii (RSI) prin prisma analizei economice a dreptului – o abordare încă puțin explorată în contextul juridic european. Inițial introdusă de Howard Bowen ca o inițiativă voluntară, RSI a fost treptat instituționalizată prin instrumente juridice europene obligatorii, în special prin directivele CSRD (Directiva privind raportarea durabilității corporative) și CSDDD (Directiva privind diligența necesară în materie de durabilitate). Aceste cadre impun marilor companii o obligație juridică de diligență în ceea ce privește respectarea drepturilor omului și protecția mediului pe întregul lanț valoric. Studiul examinează eficiența și legitimitatea economică a mecanismelor de sancționare, apelând la teoria agenției, teoria părților interesate și conceptul de „cel mai ieftin evitator de costuri”. Analiza susține că RSI, prin internalizarea externalităților negative, contribuie la eficiența socială a dreptului, consolidând în același timp competitivitatea corporativă pe termen lung. Concluziile subliniază necesitatea unui cadru normativ echilibrat, care să combine stimulentele economice cu constrângerile juridice, pentru a sprijini o transformare reală a modelului antreprenorial contemporan.

Cuvinte-cheie: Responsabilitate socială a întreprinderii (RSI), analiză economică a dreptului, obligație de diligență, dezvoltare durabilă, drepturile omului, Directiva CSRD, Directiva CSDDD (sau CS3D), părți interesate, teoria agenției, teoria părților interesate, externalități negative, reglementare europeană, drept soft / drept dur, sancțiuni pecuniare, raportare nefinanciară, guvernanță corporativă, interes social, mediu, raportare ESG, întreprindere cu misiune socială.