Publicaţii

Rezumat: Pornind de la o soluție de speță a instanțelor române, articolul analizează problema concepției post mortem în cazul tehnicilor de fertilizare in vitro. Mai exact, analiza are în vedere momentul de la care se nasc drepturile copilului ce se va naște după decesul tatălui biologic în cazurile în care embrionul a fost criogenat anterior acestui deces. Deși în cauza comentată s-a ridicat (și) acest argument de către moștenitorii potențialului tată, instanța a ignorat aceste efecte. Textul pornește de la rațiunea regulii infans conceptus în dreptul românesc și legătura ei cu momentul concepțiunii biologice pentru a explora apoi probleme precum natura embrionilor umani și limitele libertății contractuale în dreptul persoanelor. De-a lungul acestui parcurs sunt evidențiate problemele ridicate în alte jurisdicții, precum și la nivel european cu privire la justul echilibru între autonomia persoanei (mamei) și drepturile copilului nenăscut.

Cuvinte-cheie: embrion, fertilizare in vitro, infans conceptus, concepțiune, bioetică.