Supliment

Anca JURMA, Infracţiunile de corupţie în lumina noului Cod penal şi a reglementărilor internaţionale
Dacă vechiul Cod Penal nu folosea denumirea generică de ”Infracţiuni de corupţie”, ea regăsindu-se numai la nivelul Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, noul Cod Penal include, în Titlul V, un capitol dedicat anume acestei categorii de infracţiuni. Noutăţile aduse în materia infracţiunilor de corupţie de Codul Penal intrat în vigoare la 1 februarie 2014 au avut în vedere pe de o parte consacrarea la nivel de Cod a unor soluţii legislative care până atunci se regăseau numai la nivelul legii speciale, iar pe de alta adecvarea reglementării penale române convenţiilor internaţionale în materie, precum şi, cel puţin în parte, recomandărilor GRECO. Observăm anumite modificări ale elementelor constitutive ale infracţiunilor reglementate în acest capitol, unele dintre ele doar de limbaj, altele fiind însă modificări al căror potenţial efect de extindere sau restrângere a incriminării merită analizat. Cea mai interesantă schimbare în noua formulă de reglementare a fost operată în materia definirii funcţionarului public – subiect al infracţiunii de luare de mită şi persoană în legătură cu care sunt săvârşite celelalte infracţiuni de corupţie. Renunţând la desueta diferenţiere între noţiunile de funcţionar public şi funcţionar din vechiul Cod Penal, actuala formulă se doreşte a fi o definiţie modernă, mai apropiată de standardele convenţiilor internaţionale şi care să rezolve anumite controverse apărute în practica judiciară de până acum. În ce măsură scopul legiuitorului de a oferi o reglementare mai adecvată infracţiunilor de corupţie a fost atins rămâne a fi verificat de practica judiciară, dar şi de analiza doctrinară, lucrarea de faţă înscriindu-se în acest demers.
    
Cuvinte cheie: infracţiuni de corupţie; funcţionar public; luare de mită; GRECO

« înapoi