Partea a III-a
Elena Simina Tănăsescu, Profesor universitar dr., Universitatea Bucureşti, Libertatea în artă
Libertatea individuală reprezintă astăzi chintesenţa societăţilor moderne, iar libertatea de exprimare este unul din drepturile fundamentale de bază ale oricărei democraţii liberale. Şi dacă punctul de plecare în acordarea de protecţie juridică libertăţii de exprimare l-a constituit libera exprimare politică sau libertatea presei, astăzi există o mare varietate, în principiu nelimitată, de forme de exprimare (orală, scrisă, prin imagini, sunete, mimică, gesturi, acţiuni, abstenţiuni) care pot beneficia de această protecţie.
Pe de altă parte, arta rămâne una din valorile cele mai importante, dar şi cel mai greu de definit în societatea contemporană. Arta poate fi un obiect sau o acţiune sau un ansamblu de actiuni sau de obiecte create cu intenţia de a transmite idei şi/ sau emoţii. Tocmai pentru că se manifestă ca una din formele pe care le îmbracă acţiunile umane, arta ar trebui să fie protejată ca oricare altă acţiune umană.
Acest articol încearcă să ofere o posibilă cale de înţelegere a relaţiei complexe care există între artă şi libertate în societăţile (post-moderne) contemporane, în contextul aspiraţiei artei către absolut şi al imposibilităţii libertăţii de a fi absolută. Punctul de plecare pentru această analiză l-a constituit observaţia factuală în conformitate cu care, în societăţile moderne, creaţia artistică tinde să fie considerată ca o formă specială de activitate umană, iar libertatea artistică pare să merite un tratament particular, mai protector sau mai tolerant.
Cu toate acestea, dacă privim lucrurile din perspectiva dreptului, arta nu se mai bucură de un astfel de regim juridic privilegiat. Statele pot să încurajeze sau să restricţioneze libertatea artistică. Ele pot utiliza instrumente de natură legislativă sau jurisprudenţială şi pot acţiona atât la nivel national, cât şi internaţional. Cu unele excepţii, statele consideră libertatea artistică la fel cu toate celelalte drepturi fundamentale şi îi asociază limitele şi restricţiile uzuale în astfel de situaţii, ba chiar o fac obiectul unor criterii mai severe decât este cazul pentru alte drepturi şi libertăţi fundamentale.
Cuvinte cheie: libertate, artă, drepturi fundamentale, titulari, beneficiari, protecţie juridică, libertate artistică, libertate de creaţie, libertate de exprimare, proprietate intelectuală, stat, Constituţie, drept internaţional
« înapoi