Partea a III-a

Gheorghe PIPEREA, Prof.dr. Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti, Introducere în teoria solidarismului contractual
Solidarismul contractual înseamnă legătura intrinsecă şi profundă pe care contractul o creează între părţi, care sunt în solidar obligate să realizeze conţinutul contractului, fiind parteneri la câştig, dar şi la riscurile presupuse de executare a acestuia.

Solidarismul contractual este un alt fel de individualism, ridicat la nivelul parteneriatului pe care îl creează contractul între părţi, apt a redefini, reorienta şi corecta excesele sau omisiunile celor trei principii clasice ale contractelor bilaterale.

Utilitatea contractului pentru părţi este cheia solidarismului contractual, iar obligaţia de cooperare, tradusă prin îndatorirea de toleranţă este o datorie comună şi reciprocă a părţilor de a conlucra în vederea atingerii scopului contractului.

Solidarismul contractual este un principiu demonstrativ. Teoria abuzului de putere, care îşi găseşte fundamentele normative în Codul civil sau în legi speciale poate fi utilizată ca o modalitate normativă a principiului demonstrativ al solidarismului contractual.

Cuvinte cheie: Contract, solidarism contractual, abuz de drept
« înapoi