Partea I

Luminiţa DIMA, Lector univ. dr., Facultatea de Drept, Universitatea Bucureşti, Ocuparea forţei de muncă în regim part time. Transpunerea contractelor şi punerea în aplicare a Directivei 1997/81/EC în legislaţia românească
Directiva 97/81/EC este în general correct transpusă în legislaţia română prin dispoziţiile Codului Muncii. Singura cerinţă a Directivei, care nu a fost în mod correct transpusă este cea care prevede că şomerii trebuie să fie furnizeze, către organismele care reprezintă muncitorii, despre informaţiile în legătură cu munca part-time din cadrul întreprinderilor. Conform dreptului român, muncitorii sunt obligaţi să informeze doar cu privire la disponibilităţile de a presta în condiţii part-time sau full-time, în timp ce directive este formulate în condiţii mult mai extinse.

Din modul în care s-a făcut implementarea dispoziţiilor privind munca part-time în Codul Muncii, se constată că au apărut unele dificultăţi în ceea ce priveşte  interdicţiile cu privire la prestarea muncii peste limita legală; modalităţile de a stabili atât numărul orele de muncă într-o zi, cât şi cele dintr-o săptămână, pentru angajatul part-time care nu munceşte zilnic;calcularea duratei perioadei de contribuţie la sistemul de asigurări sociale (asigurările la sistemul de pensie) precum şi cele la sistemul asigurărilor de şomaj; durata pregătirii în materie de sănătate şi siguranţă pentru angajatul part-time.  

The legislation should be amended and practice should be adapted as to provide part-time employees appropriate protection and ensure the observance of the non-discrimination principle.

« înapoi